12.07.2012

Posted by Flyerboy | File under : , , , , , ,
Am avut prima povestioara din copilaria mea. Ma rog , prima povestita aici pe blog .  Azi vin cu a 2-a patanie care s-a petrecut acum ceva ani. Sper sa nu ma insel dar cred ca aveam pe undeva pe la 10 ani.
Era o iarna fratilor cum rar vazusem. Ninsese vreo 5 zile incontinuu . Se asternuse asa frumos. Un vis, ce sa mai. Dupa ce s-a linistit vantul, ninsoarea nici nu se punea problema sa nu mergem la derdelus.
Aveam telefon fix pe atunci , dar mama nu-mi dadea voie sa-l folosesc. ( Asta e alta poveste ) Asa ca da-i si striga pe la porti, strange lumea....pregatiri ca de atacurile din Vietnam. O flota intreaga de sanii, celofane, pungi si alte alea ne pregateam de nebunie.
Ajungem noi acolo, toate bune si frumoase. Partia era mai ceva ca la Predeal. ( Cu asta am cam exagerat. Poate pentru ca pe vremea aia nu auzisem eu de Predeal. Stiam doar ca e o partie la iesire din sat. Acolo mergeam in fiecare iarna)
Ne dam odata, ne dam de 2 ori. Nu avea farmec. Ceva nu era bine.
Stii vorba aia, cand te mananca in cur te mananca. Si pana nu te scarpini nu rezolvi nimic.
Cu mancarimea intre fese, am zis sa ne urcam in picioare pe sanii si sa vedem daca ajungem pana pe canalul inghetat din fata partiei.
Eu am reusit. Si in afara de o mica zgarietura nu am avut nimic.
Insa un prieten de-al meu nu a avut asa mare noroc. Cu o zi inainte abia se tunsese. Se tunsese zero ca nebunu`. Afara iti inghetau  ouale si el se tunsese zero. In fine.
Se da omu` meu odata in picioare, dar nu ajunge la canal.
Facem asa : Voi ma impingeti cu cata viteza puteti. Si asa ajung la canal.
Zis si facut. Il impingem pe asta, ajunge la canal, dar se pare ca universul a complotat impotriva lui. O piatra parsiva s-a strecurat cu o viteza ametitoare sub sanie si l-a pus la pamant pe cheliuta al nostru. Care bineinteles ca nu purta caciula ca ii era cald.
Apai daca nu si-a frecat omu` chelia de gheata aia zgronturoasa de am zis ca ii ramane capatana acolo. A ramas intins. Aveam 2 variante : Sa fugim spre el sau de el . Unii mai curajosi au ales-o pe a 2-a.
Ma duc la el :  Omule , esti bine ? Ai patit ceva ?
El : Da frate. Sunt ok. Ma doare putin crestetul. Am vreo zgarietura.?
Eu: Ia sa vad.
      Nu frate, e ok. Esti bine . ( Nu era in regula .Daca te uitai din profil ziceai ca are par. Ca i-a crescut brusc, de frica. Omu` m-a crezut, pana in punctul in care a inceput sa ii curga sangele si pe fata. Nu era asa grav pe cat suna. Isi zgariase chelia putin.
Dar a fost priceless cand si-a vazut noua coafura in oglinda. Imi amintesc si de cativa dumnezei aruncati la adresa mea si a catorva rude apropiate si dragi mie.

Concluzia : Nu va dati in picioare pe sanie!!


PS : Care  e cea mai traznita amintire a voastra din copilarie ? ( A mea nu e asta. Mai urmeaza)

7 comentarii:

  1. :)) Faza aia cu tunsu' la zero m-a făcut să râd 10 minute,pe bunee!:))

    RăspundețiȘtergere
  2. hahahahahaahahah buna concluzia =)))))

    vezi ca m-am mutat pe www.Floreape.wordpress.com

    RăspundețiȘtergere
  3. Super povestioară :))
    You made my day :))

    RăspundețiȘtergere
  4. :)))
    Ştii ce păţanie aştept eu! :))

    RăspundețiȘtergere
  5. :)) Tare faza
    Una din ele când m-am dat cu bița fără frâne pe un deal unde am întâlnit o mașină și nu aveam pe unde ocoli impactul numa dacă mergeam într-un plug. Am ales plugul și un cap spart :))

    RăspundețiȘtergere

Curaj :